­čĹęÔÜĽ´ŞĆ­čĺë­čĹĘÔÜĽ´ŞĆ Criza hipertonic─â: ce este, ajutorul ╚Öi algoritmul de ac╚Ťiuni, cum s─â-i elimina╚Ťi consecin╚Ťele?

Care este criza hipertensiv─â ╚Öi consecin╚Ťele ei?

criz─â hipertensiv─â – un echilibru stabil ╚Öi tensiune arterial─â ridicat─â pe termen lung (hipertensiune), care a ap─ârut brusc, f─âr─â simptome anterioare.

Cel mai adesea aceast─â condi╚Ťie este înso╚Ťit─â de simptome caracteristice, iar apari╚Ťia acesteia poate fi asociat─â cu prezen╚Ťa patologiilor concomitente ╚Öi a bolilor. Este necesar s─â se în╚Ťeleag─â mai detaliat, de ce se poate dezvolta ╚Öi cum s─â se acorde prim ajutor pentru criza hipertensiv─â.

Cauzele crizei hipertensive

Criza hipertensiv─â, din p─âcate, nu este neobi╚Önuit─â în timpul nostru.

Este periculos c─â el poate prinde f─âr─â consim╚Ť─âmântul oamenilor aparent s─ân─âto╚Öi care nici nu b─ânuie╚Öte c─â au probleme cu presiunea.

Exist─â multe motive pentru dezvoltarea unei st─âri patologice.

Lua╚Ťi în considerare motivele care afecteaz─â în mod obiectiv dezvoltarea crizei hipertensive.

cardiopatiei – este cel mai periculos, deoarece, în cele mai multe cazuri, pacien╚Ťii nu iau medicamente antihipertensive in mod regulat, si arunca-le imediat ce presiunea este normalizat. Trebuie re╚Ťinut c─â trebuie s─â lua╚Ťi regulat pilula, altfel riscul cre╚Öterii unei crize cre╚Öte cu fiecare zi care trece;


Ateroscleroza este o boal─â în care colesterolul este depozitat în pere╚Ťii vaselor de sânge, formând pl─âci.Aceste pl─âci se extind în lumenul vasului, se extind treptat ╚Öi se evit─â fluxul sanguin normal. Aceasta duce la o cre╚Ötere a presiunii în vasele afectate. Cursa instabil─â a bolii poate duce la o criz─â hipertensiv─â;

boli de rinichi – aceasta poate fi pielonefrit─â (inflamarea pelvisului renal), glomerulonefrita (leziune glomerular─â, adesea autoimun─â) nephroptosis (ptoza renal─â);

Diabetul – a lungul timpului la pacien╚Ťii cu diabet zaharat dezvolta o serie de complica╚Ťii, care includ micro- ╚Öi macrovasculare diabetice (pierderea de nave mici ╚Öi mari de sânge). Datorit─â întreruperii fluxului sanguin normal, presiunea cre╚Öte semnificativ. De asemenea, la pacien╚Ťii cu diabet zaharat dezvolta adesea nefropatie diabetica (boala de rinichi), care influen╚Ťeaz─â foarte mult pe valorile tensiunii arteriale;

Boli ale sistemului endocrin – feocromocitom aici pot fi atribuite (tumori ale medulosuprarenalei, care produce hormoni in exces adrenalina si noradrenalina, ele sunt responsabile pentru o cre╚Ötere semnificativ─â a presiunii, în special în situa╚Ťii de stres)Boala Cushing (in exces secretat mari glucocorticoizi – hormoni cortexul adrenal), aldosteronismului primar sau boala Conn (în acest caz, produs de multe dintre hormon aldosteron, care este responsabil pentru metabolismul hidro-electrolitic al organismului), debutul menopauzei (apar e╚Öec hormonal), hipertiroidism (caracterizate printr-o secre╚Ťie crescut─â de hormoni tiroidieni, care sunt responsabile pentru frecven╚Ťa cardiac─â, ritmul cardiac ╚Öi presiunea);

Bolile autoimune – Acestea includ lupus eritematos sistemic, febra reumatic─â, sclerodermie, periarterita nodoas─â.

Factorii provocatori pot fi:

  1. suprapresiune nervoas─â considerabil─â;
  2. schimbare de vreme;
  3. consumul de alcool;
  4. dependen╚Ťa de sare de mas─â (întârzie apa în organism);
  5. înc─ârcare fizic─â puternic─â.

În plus, factorul de precipitare poate fi un dezechilibru de ap─â-electrolitice (în special raportul violare de sodiu / potasiu).

Clasificarea crizelor și a manifestărilor acestora

În func╚Ťie de mecanismul tulbur─ârilor circulatorii, exist─â dou─â clasific─âri ale crizelor hipertensive.

Primul se bazeaz─â pe faptul c─â organele ╚Ťint─â sunt afectate (aceasta este inima, rinichii, pl─âmânii ╚Öi creierul).

A doua clasificare depinde direct de cauza care a cauzat criza hipertensiv─â. Fiecare specie se poate manifesta în moduri diferite.

În consecin╚Ť─â, se disting urm─âtoarele:

  • Criza necomplicat─â – este totu╚Öi aceea╚Öi presiune arterial─â crescut─â, dar în care organele ╚Ťint─â nu au suferit în nici un fel, ╚Öi anume: nu exist─â nici un infarct miocardic, accident vascular cerebral, edem pulmonar ╚Öi insuficien╚Ť─â renal─â. Cu acest tip, nu este nevoie de spitalizare ╚Öi, uneori, îngrijirea pre-spitalic─â o opre╚Öte complet;
  • Criza complicat─â – cu dezvoltarea acesteia exist─â una sau mai multe dintre complica╚Ťiile de mai sus. În acest caz, sunt necesare spitalizare imediat─â ╚Öi asisten╚Ť─â medical─â calificat─â. Trebuie re╚Ťinut faptul c─â în nici un caz nu se poate reduce brusc presiunea!

Tipul neurovegetativ – o criz─â de acest tip este cel mai adesea dezvoltat─â ca urmare a ╚Öocurilor emo╚Ťionale puternice. Din cauza tensiunii nervoase, o mul╚Ťime de adrenalin─â este eliberat─â.

Intrat în sistemul circulator, hormonul duce la apari╚Ťia unor astfel de simptome, cum ar fi durerea în cap,în special în gât ╚Öi temple, ame╚Ťeli, tinitus, grea╚Ť─â, rar v─ârs─âturi, apari╚Ťia ÔÇ×flickerÔÇť în fa╚Ťa ochilor, b─ât─âi rapide ale inimii ╚Öi pulsul unui mare de umplere, alocarea unor cantit─â╚Ťi mari de sudoare, o senza╚Ťie de usc─âciune în gur─â, mâini tremurânde, înro╚Öirea fe╚Ťei ╚Öi, în mod natural, o cre╚Ötere a tensiunii arteriale, în majoritatea sistemelor sistolice decât diastolice. În plus, pacien╚Ťii sunt foarte nelini╚Öti╚Ťi, anxiosi, nervo╚Öi ╚Öi în panic─â.

Acest tip de criz─â hipertensiv─â nu este poten╚Ťial periculos ╚Öi duce rareori la complica╚Ťii grave. Atunci când starea se îmbun─ât─â╚Ťe╚Öte, exist─â aproape întotdeauna urinare frecvent─â, de obicei nu dureaz─â mai mult de cinci ore.

Edemul (ap─â ╚Öi sare) de tip – de obicei, este inerent femeilor de peste 40 de ani, care de multe ori visul de a scapa de kilograme in plus. Majoritatea acestor femei au avut deja menopauz─â ╚Öi apoi dezechilibru hormonal. În acest caz, acesta sufer─â renin─â-angiotensin─â-aldosteron 2. Renina este responsabil de cre╚Öterea tensiunii arteriale, stimuleaz─â vasospasm angiotensinei ╚Öi aldosteron prin reten╚Ťia de ap─â de sodiu în organism.

Hiperfunc╚Ťia acestui sistem duce la o cre╚Ötere treptat─â, dar constant─â a presiunii. Ace╚Öti pacien╚Ťi sunt inactivi, î╚Öi pierd interesul pentru via╚Ť─â, doresc în mod constant s─â doarm─â, nu sunt întotdeauna orienta╚Ťi spa╚Ťial. Pielea lor este adesea palid─â, fa╚Ťa este pucioas─â, umflat─â, pleoapele ╚Öi degetele sunt umflate.

Înainte de atacurile femeilor pot plânge de sl─âbiciune general─â, o urinarea rar─â ╚Öi s─âr─âc─âcioas─â (din cauza pierderii func╚Ťiei renale), un sentiment de întrerupere a activit─â╚Ťii cardiace (aritmia – reducerea extraordinar─â). Presiunea cre╚Öte uniform – atît sistolic─â, cît ╚Öi diastolic─â. Forma ovarian─â a crizei nu este, de asemenea, deosebit de periculoas─â, ca ╚Öi neurovegetativul, dar durata acesteia poate fi oarecum mai lung─â.

Tipul convulsiv este probabil cel mai greu ╚Öi cel mai periculos. Vasele mici ale creierului sufer─â sever în acest tip. Din cauza unui salt ascu╚Ťit al tensiunii arteriale, î╚Öi pierd capacitatea de a-╚Öi normaliza tonul, ducând la un flux sanguin sc─âzut la ╚Ťesutul cerebral. Ca urmare, se dezvolt─â edem cerebral. Poate dura pân─â la trei zile. Când presiunea cre╚Öte pân─â la num─ârul maxim, pacien╚Ťii încep crampe ╚Öi pierd con╚Ötiin╚Ťa.

Dup─â confiscare, este posibil ca acestea s─â nu fie pe deplin con╚Ötiente, sau pot fi observate unele tulbur─âri de memorie ╚Öi de orientare. Viziunea dispare adesea. tip convulsiv de crize este periculos pentru complica╚Ťiile sale – apari╚Ťia unei forme de accident vascular cerebral, paralizie par╚Ťial─â.

Chiar și o comă și un rezultat fatal sunt posibile.

Primul ajutor pentru criza hipertensiv─â


În primele minute, trebuie s─â suna╚Ťi la o ambulan╚Ť─â.

Pentru redare, este necesar s─â se cunoasc─â în mod clar algoritmul de ac╚Ťiuni la efectuarea asisten╚Ťei pre-spitalice╚Öti.

Pentru a începe pacientul trebuie pus într-o astfel de pozi╚Ťie încât capul a fost u╚Öor ridicat.

Apoi va trebui s─â bea comprimate din astfel de grupuri farmacologice de medicamente, cum ar fi:

  1. blocante ale canalelor de calciu (Nifedipina este potrivit─â aici);
  2. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (2 comprimate de Captopril trebuie mestecate în gur─â);
  3. vasodilatatoare, sau antispastice (Dibazol, dar el ini╚Ťial ridic─â brusc presiunea, care este foarte periculos, ╚Öi numai apoi, treptat, reduce sau papaverin─â);
  4. beta-blocante (metoprololul este binevenit în special).

În plus fa╚Ť─â de m─âsurile medicale, pacientul trebuie s─â pun─â c─âldur─â pe picioare pentru a extinde spasmele ╚Öi pentru a îmbun─ât─â╚Ťi circula╚Ťia sanguin─â global─â.Poate fi o sticl─â cu ap─â fierbinte sau un prosop cald uscat. Apoi, pacientul ar trebui s─â fie scutit de îmbr─âc─âminte care îl împiedic─â s─â respire pe deplin (desface╚Ťi gulerul c─âm─â╚Öii, sl─âbi╚Ťi cravat─â). Este necesar s─â afla╚Ťi ce comprimate o persoan─â ia sistematic din presiune, în ce doz─â ╚Öi dac─â îi sunt prescrise deloc. Deoarece nu este neobi╚Önuit pentru pacien╚Ťii hipotensivi care nu trebuie s─â fie trata╚Ťi mai devreme, apar crize hipertensive. Este foarte important s─â afla╚Ťi dac─â pacientul utilizeaz─â diuretice, de exemplu furosemidul. Acest lucru are o mare importan╚Ť─â în tipul de ap─â-sare a crizei, deoarece diureticele ajut─â la eliminarea excesului de ap─â din organism. Pute╚Ťi picura câteva pic─âturi de corvalol, tincturi de valerian─â sau m─âm─âlig─â, la cel pu╚Ťin pu╚Ťin pentru a calma persoana.

În multe cazuri, crizele hipertensive sunt înso╚Ťite de atacuri de durere intens─â compresiv─â în spatele sternului. Acestea sunt manifest─âri ale anginei pectorale. Cu astfel de atacuri, da╚Ťi întotdeauna una sau dou─â comprimate de nitroglicerin─â sub limb─â. Dar dac─â presiunea este foarte mare, atunci ea poate c─âdea abrupt, iar apoi durerea din cap poate cre╚Öte. Acest efect previne Validol, astfel încât într-o form─â de angin─â pectoral─â, împreun─â cu o criz─â de cel mai bun ajutor pentru a aduce în jos presiunea ╚Öi Validol nitroglicerina sub limba.

La sosirea echipei de ambulan╚Ť─â vor începe s─â ofere asisten╚Ť─â medical─â de specialitate de urgen╚Ť─â în conformitate cu protocoalele de stat privind crizele hipertensive. Ei au la dispozi╚Ťie anumite tabele ╚Öi scheme pentru calculul dozei de medicamente. Se injecteaz─â frecvent, inclusiv antispastice, analgezice, beta-blocante sau inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. De asemenea, poate exista magnezie – un anticonvulsivant eficient.

Reabilitarea după un atac și prevenirea repetării


Dac─â sa întâmplat a╚Öa c─â criza sa dezvoltat, atunci nu v─â dispera╚Ťi.

Trebuie s─â încerc─âm s─â restaur─âm puterea ╚Öi s─â asigur─âm o odihn─â complet─â.

Reabilitarea nu va dura mult timp dac─â asculta╚Ťi cu aten╚Ťie ╚Öi urma╚Ťi toate recomand─ârile medicului curant.

O list─â indicativ─â a m─âsurilor care vor ajuta la recuperarea mai rapid─â dup─â o criz─â hipertensiv─â ╚Öi la evitarea unei noi situa╚Ťii este urm─âtoarea:

  • ar trebui s─â maximizeze pentru a asigura o odihn─â în pat în primele zile dup─â eveniment, tensiunea inutil─â este complet irelevant─â;
  • sarcina fizic─â în viitor va trebui s─â fie redus─â, astfel încât s─â nu întind─â inima;
  • dieta este important─â, este necesar s─â se limiteze mai întâi ╚Öi apoi s─â se elimine complet sarea din diet─â, deoarece este o surs─â de sodiu ╚Öi întârzie fluidul din organism;
  • utiliza╚Ťi produse cu un indice glicemic sc─âzut;
  • medicamentele hipotensive care au fost prescrise în spital trebuie s─â fie luate în mod constant ╚Öi în nici un caz s─â nu fie abandonate, altfel presiunea în general nu va fi controlat─â în viitor;
  • dac─â cauza crizei nu a fost o boal─â hipertensiv─â, ci o alt─â patologie, atunci tratamentul ar trebui tratat imediat;
  • este de dorit s─â se evite stresul ╚Öi ╚Öocurile emo╚Ťionale puternice;
  • de la ╚Ťig─âri ╚Öi alcool va trebui s─â renun╚Ťe definitiv;
  • nu va fi o c─âl─âtorie excesiv─â la sanatoriu – înainte de aceasta, desigur, citi╚Ťi articole de revizuire ╚Öi recenzii despre diferite zone de s─ân─âtate pentru a alege cele mai potrivite;
  • va fi foarte util s─â fii ca ╚Öi masajul gâtului ╚Öi gâtului;
  • cafeaua ╚Öi ceaiul con╚Ťin cafein─â, ceea ce ridic─â presiunea, astfel încât ei s─â renun╚Ťe mai bine la hipotonie.

În plus, este necesar s─â se efectueze controale regulate la medicul curant.

Informa╚Ťii despre criza hipertensiv─â sunt furnizate în videoclipul din acest articol.

Viziona╚Ťi videoclipul: 1991-0101 Sahaja Yoga – Medicamentul esen╚Ťial, subtitr─âri

Like this post? Please share to your friends:
Las─â un r─âspuns

;-) :| :x :twisted: :smile: :shock: :sad: :roll: :razz: :oops: :o :mrgreen: :lol: :idea: :grin: :evil: :cry: :cool: :arrow: :???: :?: :!: