criză hipertensivă – un echilibru stabil și tensiune arterială ridicată pe termen lung (hipertensiune), care a apărut brusc, fără simptome anterioare.
Cel mai adesea această condiție este însoțită de simptome caracteristice, iar apariția acesteia poate fi asociată cu prezența patologiilor concomitente și a bolilor. Este necesar să se înțeleagă mai detaliat, de ce se poate dezvolta și cum să se acorde prim ajutor pentru criza hipertensivă.
Cuprins
Cauzele crizei hipertensive
Criza hipertensivă, din păcate, nu este neobișnuită în timpul nostru.
Este periculos că el poate prinde fără consimțământul oamenilor aparent sănătoși care nici nu bănuiește că au probleme cu presiunea.
Există multe motive pentru dezvoltarea unei stări patologice.
Luați în considerare motivele care afectează în mod obiectiv dezvoltarea crizei hipertensive.
cardiopatiei – este cel mai periculos, deoarece, în cele mai multe cazuri, pacienții nu iau medicamente antihipertensive in mod regulat, si arunca-le imediat ce presiunea este normalizat. Trebuie reținut că trebuie să luați regulat pilula, altfel riscul creșterii unei crize crește cu fiecare zi care trece;
Ateroscleroza este o boală în care colesterolul este depozitat în pereții vaselor de sânge, formând plăci.Aceste plăci se extind în lumenul vasului, se extind treptat și se evită fluxul sanguin normal. Aceasta duce la o creștere a presiunii în vasele afectate. Cursa instabilă a bolii poate duce la o criză hipertensivă;
boli de rinichi – aceasta poate fi pielonefrită (inflamarea pelvisului renal), glomerulonefrita (leziune glomerulară, adesea autoimună) nephroptosis (ptoza renală);
Diabetul – a lungul timpului la pacienții cu diabet zaharat dezvolta o serie de complicații, care includ micro- și macrovasculare diabetice (pierderea de nave mici și mari de sânge). Datorită întreruperii fluxului sanguin normal, presiunea crește semnificativ. De asemenea, la pacienții cu diabet zaharat dezvolta adesea nefropatie diabetica (boala de rinichi), care influențează foarte mult pe valorile tensiunii arteriale;
Boli ale sistemului endocrin – feocromocitom aici pot fi atribuite (tumori ale medulosuprarenalei, care produce hormoni in exces adrenalina si noradrenalina, ele sunt responsabile pentru o creștere semnificativă a presiunii, în special în situații de stres)Boala Cushing (in exces secretat mari glucocorticoizi – hormoni cortexul adrenal), aldosteronismului primar sau boala Conn (în acest caz, produs de multe dintre hormon aldosteron, care este responsabil pentru metabolismul hidro-electrolitic al organismului), debutul menopauzei (apar eșec hormonal), hipertiroidism (caracterizate printr-o secreție crescută de hormoni tiroidieni, care sunt responsabile pentru frecvența cardiacă, ritmul cardiac și presiunea);
Bolile autoimune – Acestea includ lupus eritematos sistemic, febra reumatică, sclerodermie, periarterita nodoasă.
Factorii provocatori pot fi:
- suprapresiune nervoasă considerabilă;
- schimbare de vreme;
- consumul de alcool;
- dependența de sare de masă (întârzie apa în organism);
- încărcare fizică puternică.
În plus, factorul de precipitare poate fi un dezechilibru de apă-electrolitice (în special raportul violare de sodiu / potasiu).
Clasificarea crizelor și a manifestărilor acestora
În funcție de mecanismul tulburărilor circulatorii, există două clasificări ale crizelor hipertensive.
Primul se bazează pe faptul că organele țintă sunt afectate (aceasta este inima, rinichii, plămânii și creierul).
A doua clasificare depinde direct de cauza care a cauzat criza hipertensivă. Fiecare specie se poate manifesta în moduri diferite.
În consecință, se disting următoarele:
- Criza necomplicată – este totuși aceeași presiune arterială crescută, dar în care organele țintă nu au suferit în nici un fel, și anume: nu există nici un infarct miocardic, accident vascular cerebral, edem pulmonar și insuficiență renală. Cu acest tip, nu este nevoie de spitalizare și, uneori, îngrijirea pre-spitalică o oprește complet;
- Criza complicată – cu dezvoltarea acesteia există una sau mai multe dintre complicațiile de mai sus. În acest caz, sunt necesare spitalizare imediată și asistență medicală calificată. Trebuie reținut faptul că în nici un caz nu se poate reduce brusc presiunea!
Tipul neurovegetativ – o criză de acest tip este cel mai adesea dezvoltată ca urmare a șocurilor emoționale puternice. Din cauza tensiunii nervoase, o mulțime de adrenalină este eliberată.
Intrat în sistemul circulator, hormonul duce la apariția unor astfel de simptome, cum ar fi durerea în cap,în special în gât și temple, amețeli, tinitus, greață, rar vărsături, apariția „flicker“ în fața ochilor, bătăi rapide ale inimii și pulsul unui mare de umplere, alocarea unor cantități mari de sudoare, o senzație de uscăciune în gură, mâini tremurânde, înroșirea feței și, în mod natural, o creștere a tensiunii arteriale, în majoritatea sistemelor sistolice decât diastolice. În plus, pacienții sunt foarte neliniștiți, anxiosi, nervoși și în panică.
Acest tip de criză hipertensivă nu este potențial periculos și duce rareori la complicații grave. Atunci când starea se îmbunătățește, există aproape întotdeauna urinare frecventă, de obicei nu durează mai mult de cinci ore.
Edemul (apă și sare) de tip – de obicei, este inerent femeilor de peste 40 de ani, care de multe ori visul de a scapa de kilograme in plus. Majoritatea acestor femei au avut deja menopauză și apoi dezechilibru hormonal. În acest caz, acesta suferă renină-angiotensină-aldosteron 2. Renina este responsabil de creșterea tensiunii arteriale, stimulează vasospasm angiotensinei și aldosteron prin retenția de apă de sodiu în organism.
Hiperfuncția acestui sistem duce la o creștere treptată, dar constantă a presiunii. Acești pacienți sunt inactivi, își pierd interesul pentru viață, doresc în mod constant să doarmă, nu sunt întotdeauna orientați spațial. Pielea lor este adesea palidă, fața este pucioasă, umflată, pleoapele și degetele sunt umflate.
Înainte de atacurile femeilor pot plânge de slăbiciune generală, o urinarea rară și sărăcăcioasă (din cauza pierderii funcției renale), un sentiment de întrerupere a activității cardiace (aritmia – reducerea extraordinară). Presiunea crește uniform – atît sistolică, cît și diastolică. Forma ovariană a crizei nu este, de asemenea, deosebit de periculoasă, ca și neurovegetativul, dar durata acesteia poate fi oarecum mai lungă.
Tipul convulsiv este probabil cel mai greu și cel mai periculos. Vasele mici ale creierului suferă sever în acest tip. Din cauza unui salt ascuțit al tensiunii arteriale, își pierd capacitatea de a-și normaliza tonul, ducând la un flux sanguin scăzut la țesutul cerebral. Ca urmare, se dezvoltă edem cerebral. Poate dura până la trei zile. Când presiunea crește până la numărul maxim, pacienții încep crampe și pierd conștiința.
După confiscare, este posibil ca acestea să nu fie pe deplin conștiente, sau pot fi observate unele tulburări de memorie și de orientare. Viziunea dispare adesea. tip convulsiv de crize este periculos pentru complicațiile sale – apariția unei forme de accident vascular cerebral, paralizie parțială.
Chiar și o comă și un rezultat fatal sunt posibile.
Primul ajutor pentru criza hipertensivă
În primele minute, trebuie să sunați la o ambulanță.
Pentru redare, este necesar să se cunoască în mod clar algoritmul de acțiuni la efectuarea asistenței pre-spitalicești.
Pentru a începe pacientul trebuie pus într-o astfel de poziție încât capul a fost ușor ridicat.
Apoi va trebui să bea comprimate din astfel de grupuri farmacologice de medicamente, cum ar fi:
- blocante ale canalelor de calciu (Nifedipina este potrivită aici);
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (2 comprimate de Captopril trebuie mestecate în gură);
- vasodilatatoare, sau antispastice (Dibazol, dar el inițial ridică brusc presiunea, care este foarte periculos, și numai apoi, treptat, reduce sau papaverină);
- beta-blocante (metoprololul este binevenit în special).
În plus față de măsurile medicale, pacientul trebuie să pună căldură pe picioare pentru a extinde spasmele și pentru a îmbunătăți circulația sanguină globală.Poate fi o sticlă cu apă fierbinte sau un prosop cald uscat. Apoi, pacientul ar trebui să fie scutit de îmbrăcăminte care îl împiedică să respire pe deplin (desfaceți gulerul cămășii, slăbiți cravată). Este necesar să aflați ce comprimate o persoană ia sistematic din presiune, în ce doză și dacă îi sunt prescrise deloc. Deoarece nu este neobișnuit pentru pacienții hipotensivi care nu trebuie să fie tratați mai devreme, apar crize hipertensive. Este foarte important să aflați dacă pacientul utilizează diuretice, de exemplu furosemidul. Acest lucru are o mare importanță în tipul de apă-sare a crizei, deoarece diureticele ajută la eliminarea excesului de apă din organism. Puteți picura câteva picături de corvalol, tincturi de valeriană sau mămăligă, la cel puțin puțin pentru a calma persoana.
În multe cazuri, crizele hipertensive sunt însoțite de atacuri de durere intensă compresivă în spatele sternului. Acestea sunt manifestări ale anginei pectorale. Cu astfel de atacuri, dați întotdeauna una sau două comprimate de nitroglicerină sub limbă. Dar dacă presiunea este foarte mare, atunci ea poate cădea abrupt, iar apoi durerea din cap poate crește. Acest efect previne Validol, astfel încât într-o formă de angină pectorală, împreună cu o criză de cel mai bun ajutor pentru a aduce în jos presiunea și Validol nitroglicerina sub limba.
La sosirea echipei de ambulanță vor începe să ofere asistență medicală de specialitate de urgență în conformitate cu protocoalele de stat privind crizele hipertensive. Ei au la dispoziție anumite tabele și scheme pentru calculul dozei de medicamente. Se injectează frecvent, inclusiv antispastice, analgezice, beta-blocante sau inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. De asemenea, poate exista magnezie – un anticonvulsivant eficient.
Reabilitarea după un atac și prevenirea repetării
Dacă sa întâmplat așa că criza sa dezvoltat, atunci nu vă disperați.
Trebuie să încercăm să restaurăm puterea și să asigurăm o odihnă completă.
Reabilitarea nu va dura mult timp dacă ascultați cu atenție și urmați toate recomandările medicului curant.
O listă indicativă a măsurilor care vor ajuta la recuperarea mai rapidă după o criză hipertensivă și la evitarea unei noi situații este următoarea:
- ar trebui să maximizeze pentru a asigura o odihnă în pat în primele zile după eveniment, tensiunea inutilă este complet irelevantă;
- sarcina fizică în viitor va trebui să fie redusă, astfel încât să nu întindă inima;
- dieta este importantă, este necesar să se limiteze mai întâi și apoi să se elimine complet sarea din dietă, deoarece este o sursă de sodiu și întârzie fluidul din organism;
- utilizați produse cu un indice glicemic scăzut;
- medicamentele hipotensive care au fost prescrise în spital trebuie să fie luate în mod constant și în nici un caz să nu fie abandonate, altfel presiunea în general nu va fi controlată în viitor;
- dacă cauza crizei nu a fost o boală hipertensivă, ci o altă patologie, atunci tratamentul ar trebui tratat imediat;
- este de dorit să se evite stresul și șocurile emoționale puternice;
- de la țigări și alcool va trebui să renunțe definitiv;
- nu va fi o călătorie excesivă la sanatoriu – înainte de aceasta, desigur, citiți articole de revizuire și recenzii despre diferite zone de sănătate pentru a alege cele mai potrivite;
- va fi foarte util să fii ca și masajul gâtului și gâtului;
- cafeaua și ceaiul conțin cafeină, ceea ce ridică presiunea, astfel încât ei să renunțe mai bine la hipotonie.
În plus, este necesar să se efectueze controale regulate la medicul curant.
Informații despre criza hipertensivă sunt furnizate în videoclipul din acest articol.
